Schița instalațiilor este un desen simplu al locuinței, pe care marchezi unde trec țevile, cablurile și unde vor fi prizele, punctele de apă și aparatele. O faci înainte de spargeri pentru că, odată ce pereții sunt deschiși, deciziile se iau repede și se plătesc scump. Iată greșelile care apar cel mai des când se renunță la schiță și cum le poți evita.
Greșeala 1: începi să spargi fără să știi ce vrei să obții
Lucrările de instalații sunt cele mai greu de modificat după ce au fost închise în pereți și în pardoseli. Dacă nu ai un plan, echipa va face ce crede de cuviință, iar tu vei descoperi mai târziu că priza e prea departe de pat sau că nu mai încape mașina de spălat. Schița te obligă să te gândești dinainte la fiecare cameră, la mobilier și la traseele de circulație.
Nu trebuie să fie un desen tehnic. Un plan cu dimensiuni și cu semne convenționale, făcut de mână sau pe computer, este suficient pentru a purta o discuție clară.
Greșeala 2: nu marchezi ce există deja
Fără o imagine corectă a situației de plecare, orice plan este o presupunere, iar presupunerile se plătesc pe șantier.
Primul pas este să documentezi starea actuală: unde trec țevile, unde sunt coloanele, unde se află tabloul și contoarele, unde sunt prizele și întrerupătoarele vechi. Dacă există scheme sau proiecte vechi, cere-le. Dacă nu, fotografiază tot și notează ce vezi. Aceste informații îți permit să decizi ce rămâne, ce se mută și ce se înlocuiește.
În clădirile vechi, traseele reale pot diferi de ce spun planurile. Un detector de metale sau de tensiune, folosit de cineva calificat, ajută la identificarea cablurilor înainte de spargeri.
Greșeala 3: uiți să legi schița de mobilier și aparate
Instalațiile servesc obiectele din casă, deci schița trebuie făcută cu mobilierul așezat. În bucătărie, mai ales, poziția chiuvetei, a plitei, a hotei și a aparatelor decide punctele de apă și de curent. Cum se leagă măsurătorile de comanda mobilierului este descris în materialul despre stabilirea instalațiilor înainte de a comanda mobilierul de bucătărie, care arată ordinea corectă a pașilor.
La fel se întâmplă în dormitor, cu pozițiile priză-pat, sau în living, cu zona televizorului și a rețelei.
Greșeala 4: ignori înălțimile și distanțele
Schița nu înseamnă doar poziția pe perete, ci și înălțimea. Priza de deasupra blatului se pune la o altă înălțime decât cea de lângă pat. Întrerupătorul se plasează la înălțimea mâinii, nu la întâmplare. Distanțele față de colțuri, de uși și de chiuvetă ating și siguranța. Notează pe plan cotele de la pardoseală și de la colț, pentru fiecare punct important.
Greșeala 5: nu iei în calcul spațiile pentru viitor
Familiile se schimbă, aparatele se schimbă, nevoile cresc. O schiță bună include o rezervă: tuburi libere pentru cabluri suplimentare, puncte pentru aer condiționat, alimentare pentru aparate pe care nu le ai încă. Costul pentru această pregătire este mic acum și mare mai târziu. Gândește-te și la rețea: cabluri de date în camerele în care vei lucra sau vei folosi televizorul.
Greșeala 6: nu cumperi aparatele înainte de a finaliza instalațiile
Dimensiunile și cerințele aparatelor se stabilesc în funcție de modele concrete. Dacă instalațiile sunt gata, iar aparatul ales are alte cote, apar compromisuri. Alege măcar categoria și dimensiunile aparatelor mari înainte de închiderea pereților. Pentru cele nealese, lasă o marjă și notează-o în schiță.
Greșeala 7: nu verifici traseele cu specialiștii
Schița ta este punctul de plecare, nu verdictul final. Electricianul și instalatorul pot propune ajustări: trasee mai scurte, circuite mai bine grupate, soluții pentru zone dificile. Discută desenul cu ei înainte de începerea lucrărilor și cere-le să-l completeze cu observațiile lor. Astfel eviți conflictele între ce vrei și ce se poate face.
Greșeala 8: nu păstrezi schița după lucrare
După ce pereții sunt închiși, schița devine un document valoros. Fotografiază instalațiile înainte de acoperire, pune cote față de colțuri și de pardoseală, marchează traseele pe plan. Păstrează documentul în dosarul locuinței. Peste ani, când vei vrea să bați un diblu sau să modifici o zonă, vei ști exact ce se află în perete.
Greșeala 9: te bazezi doar pe memoria echipei
Meseriașii lucrează la multe șantiere și uită detalii. Dacă totul se află doar în capul lor, orice schimbare de echipă sau întârziere duce la pierderea informației. Un desen comun, aprobat de ambele părți, este un instrument de lucru. Cere ca desenul să fie aliniat cu ce se execută, iar dacă apar modificări, actualizează-l pe loc. Astfel, la final, planul corespunde lucrării reale, nu intențiilor inițiale.
Ce conține o schiță utilă
- dimensiunile camerelor, ale ușilor și ferestrelor;
- poziția mobilierului și a aparatelor mari;
- punctele de apă și de canalizare, cu cote;
- prizele, întrerupătoarele și corpurile de iluminat;
- traseele principale ale țevilor și cablurilor;
- poziția tabloului, a centralei, a contoarelor și a vanelor;
- zonele rezervate pentru viitor.
Cât de detaliată trebuie să fie
Depinde de lucrare. Pentru o schimbare de prize într-o cameră, un desen simplu e suficient. Pentru refacerea întregului apartament, ai nevoie de planuri separate pentru apă, curent și încălzire, eventual cu legendă și cote. Regula este una singură: planul trebuie să permită oricărui meseriaș să înțeleagă ce are de făcut, fără explicații verbale suplimentare, și oricărui viitor proprietar să afle ce se află în pereți.
Cum o faci, pe pași simpli
- Măsoară fiecare cameră și desenează planul la scară aproximativă.
- Așază mobilierul și aparatele pe plan.
- Marchează punctele de instalații, pe rând: apă, curent, încălzire.
- Discută planul cu electricianul și cu instalatorul.
- Corectează și finalizează desenul.
- Fotografiază instalațiile înainte de acoperire și actualizează planul.
Dacă vrei să vezi cum se leagă planificarea instalațiilor de restul lucrărilor, secțiunea de instalații oferă materiale despre apă, curent și încălzire. Iar pentru o privire de ansamblu asupra renovării, RenovăriOnline reunește ghiduri tehnice pe etape.
